Parlamentul European a adoptat REZOLUȚIA privind statul de drept în România. Ce ne recomandă Uniunea Europeană

Eurodeputatul PSD Dan Nica a condamnat conținutul rezoluției privind statul de drept în România, votată marți în PE, subliniind că documentul este un demers politicianist coordonat de dreapta populistă cu scopul de a creiona imaginea unei Românii slabe în Europa.

„Știm bine că îndeplinim toate condițiile să intrăm în Schengen, și cu toate acestea suntem încă blocați din motive politice. Știm că am făcut progrese în ceea ce privește macroeconomia, și cu toate acestea suntem încă tratați ca o țară din Lumea a treia. Venim și demonstrăm abuzurile DNA și ale serviciilor secrete, dar ele sunt ignorate în mod ostentativ. Dreapta populistă, care a pus stăpânire pe Europa, nu este interesată de toate aceste nedreptăți flagrante. Singura preocupare este creionarea imaginii unei Românii slabe, prin acțiuni precum această rezoluție.

Documentul nu este altceva decât o colecție de sloganuri politicianiste, fără valoare efectivă și al cărui singur rol este menținerea țării noastre la periferia Uniunii Europene. Există interese foarte mari ca țara noastră să nu fie un partener egal la masa negocierilor, motiv pentru care este lovită constant prin asemenea demersuri. Și mai trist este că la aceste acțiuni participă și europarlamentari români, oameni precum Monica Macovei sau Cristian Preda, care și-au făcut o misiune din a sabota România în Parlamentul European”, a afirmat Dan Nica, printr-un comunicat de presă remis, marți, MEDIAFAX.

Liderul europarlamentarilor PSD mai atrage atenția că rezoluția desconsideră valorile care stau la baza Uniunii Europene.

„Documentul cuprinde o serie de critici aberante, care dezvăluie interesele pur politice care stau la baza sa. De exemplu, România este criticată că a pus în aplicare Directiva Europeană privind combaterea spălării banilor, prin care s-a reglementat transparentizarea fondurilor ONG-urilor, ca și cum acestea ar reprezenta entități cu imunitate. Mai observăm că protocoalele secrete dintre servicii și DNA sunt văzute doar ca > la independența Justiției, chiar dacă parte dintre acestea au fost deja publicate și prezentate întregii opinii publice”, a completat europarlamentarul PSD.

Parlamentul European a adoptat, marți, proiectul de rezoluție prin care exprimă preocupare privind modificarea legislației penale și judiciare în România. Textul rezoluției semnalează îngrijorarea Parlamentului European privind modificarea legislației penale și judiciare, avertizând că există riscul subminării independenței justiției și a acțiunilor anticorupție.

Rezoluția intervine după două dezbateri organizate în Parlamentul European la care au participat premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis. Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 13 recomandări către România și instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul judiciar și combaterea corupției.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat marți, la Parlament, că și-ar dori ca România să nu fie judecată după anumite „rezoluții mai mult sau mai puțin pliate pe realitate”, afirmațiile fiind făcute în contextul unei discuții despre raportul MCV și rezoluția din PE privind statul de drept.

„Am venit cu un program pentru preluarea Președinției Consiliului UE. Venim cu forma finală în cursul lunii noiembrie. Acela este programul pe care noi trebuie să-l duce la bun sfârșit. Al doilea lucru pe care îl avem, se încheie agenda strategica 2014-2019, sunt peste 200 de dosare legislative și non-legislative, din care trebuie să închidem cât mai multe. Avem de răspuns la o serie de provocări, Brexit, viitorul UE post-Brexit, acordul pe cadrul financiar multianual, politica de coeziune și politica agricolă comună. După aceste lucruri va fi judecată România la final. O președinție de succes este una în care închizi cât mai multe dosare importante. Aș vrea să nu judecăm România acum după anumite critici, după anumite Rezoluții, mai mult sau mai puțin reale, pliate pe realitate, după anumite lucruri pe care le spun unii și alții. O să răspundem la aceste lucruri, dar nu aș vrea să legăm aceste lucruri de Președinție”, a declarat marți, la Parlament, Viorica Dăncilă.

Afirmațiile lui Dăncilă au venit imediat după ce președintele PSD Liviu Dragnea a declarat la Parlament, marți, înainte de publicarea raportului MCV și a adoptării rezoluției PE privind statul de drept din România, că „temele mari” din România sunt altele.

Parlamentul European a adoptat, marți, proiectul de rezoluție prin care exprimă preocupare privind modificarea legislației penale și judiciare în România. Textul rezoluției semnalează îngrijorarea Parlamentului European privind modificarea legislației penale și judiciare, avertizând că există riscul subminării independenței justiției și a acțiunilor anticorupție.

Comisia Europeană va prezenta, marți, raportul MCV despre modificarea legislației în domeniul justiției, document care va ține cont și de cele două avize la Comisiei de la Veneția.

Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat marți, la Parlament, înainte de publicarea raportului MCV și a adoptării rezoluției PE privind statul de drept din România, că „temele mari” din România sunt altele.

„Eu, ca un român simplu, dar nu umil, consider că pentru România temele mari sunt altele. Temele mari ale acestei țări sunt, au fost și vor rămâne dincolo de orice rapoarte și MCV-uri. Vorbim de sănătate, educație, infrastructură, agricultură, dezvoltare economică, venituri mai mari pentru români, reforma marilor sisteme, astea sunt temele, de care noi ne-am ocupat și am făcut și personal și instituțional apeluri permanente către dl Președinte de a lucra împreună, numai că le-am făcut degeaba”, a declarat marți, liderul PSD Liviu Dragnea, întrebat la Parlament cum va fi relația României cu UE după raportul MCV și rezoluția Parlamentului European.

Comisia Europeană va prezenta, marți, raportul MCV despre modificarea legislației în domeniul justiției, document care va ține cont și de cele două avize la Comisiei de la Veneția.

Parlamentul European a adoptat, marți, proiectul de rezoluție prin care exprimă preocupare privind modificarea legislației penale și judiciare în România. Textul rezoluției semnalează îngrijorarea Parlamentului European privind modificarea legislației penale și judiciare, avertizând că există riscul subminării independenței justiției și a acțiunilor anticorupție.

Raportul despre situația din România, elaborat de Comisia PE pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), a fost adoptat cu 489 de voturi pentru, 112 împotrivă și 73 de abțineri.

Textul rezoluției semnalează îngrijorarea Parlamentului European privind modificarea legislației penale și judiciare, avertizând că există riscul subminării independenței justiției și a acțiunilor anticorupție.

Rezoluția intervine după două dezbateri organizate în Parlamentul European la care au participat premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis. Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 13 recomandări către România și instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul judiciar și combaterea corupției.

Puteți urmăriAICI ședința Parlamentului European în care se va dezbate și se va vota Rezoluția privind statul de drept în România.

Textul rezoluției Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituției UE privind modificarea legislației penale și judiciare din România din prisma potențialului de a submina independența sistemului judiciar și lupta anticorupție, transmite Mediafax.

Rezoluția vine și ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 13 recomandări către România și instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul judiciar și lupta anticorupție.

Totodată, dacă aceasta rezoluție va fi aprobată, Parlamentul European condamnă „intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018”.

Textul rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin și drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislației privind legislația penală și juridică românească, în mod special de potențialul de a submina în mod structural independența sistemului juridic și capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupției în România, cât și să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. Invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. Îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupția; și să aplice strategia națională anticorupție;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice asupra libertății mass-mediei și față de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate și de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și subliniază necesitatea abordării chestiunilor menționate anterior pe baza unui proces transparent și cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, așa cum este prevăzut în Tratat;

10. Își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție pe 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și ușor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor de autoritățile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluții adecvate;

13. Încredințează Președintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României”.